MONOGRAFIE

I.    Arhiepiscopia Bucurestilor
I.1     Protoieria Ilfov Sud
I.1.1 Parohia „Sf. Nicolae-Pantelimon” (Protoieria Ilfov Sud-oras Pantelimon)

A.    ISTORICUL COMUNITATII PAROHIALE [Prezentarea generala a localitatii D.P.D.V Geografic, Istorico-Demografic, Arheologic, Cultural, Economic]
Localitatea Pantelimon de astazi a aparut la mijlocul secolului al XVIII-lea, in stransa legatura cu constructia manastirii si a spitalului Pantelimon, in anul 1752. Numele localitatii a preluat numele Sf. Pantelimon, sfantul ocrotitor al manastirii si spitalului. Pana in secolul al XIX-lea, Marele Mucenic si Tamaduitor Sf. Pantelimon, a fost unul dintre ocrotitorii Bucurestilor si a intregii tari Romanesti. Pantelimonul este situat in partea centrala a Campiei Romane in partea de est a Bucurestiului, pe partea stanga a Drumului National 3 (DN3), in Campia Vlasiei, pe malul stang al raului Colentina care formeaza lacurile Pantelimon I si II și Cernica. Unitatile administrative vecine Pantelimonului sunt Dobroiesti (NV), Ganeasa-Moara Domneasca (N si NE), Branesti (E), Cernica (SE) si Bucuresti (V si SV).Valea inferioara a raului Colentina, cu ostroavele și meandrele ei, a fost locuita neintrerupt, din preistorie pana in zilele noastre. Au fost descoperite urme de locuire din paleolitic, neolitic, culturile arheologice de tip Boian și de tip Gumelnita și din epocile bronzului și a fierului din culturile arheologice de tip Tei, Glina III, Hallstatt și La Tene. De-a lungul Colentinei au aparut numeroase asezari rurale medievale. in secolul al XVI-lea existau mai multe sate pe valea Colentinei, pe actualul teritoriu al Pantelimonului. Cel mai apropiat de vatra Pantelimonului de astazi se numea Obilesti si este atestat intr-un hrisov de la 12 aprilie 1575. Satul Obilesti era asezat pe valea Colentinei, intre Dobroiesti, Florestii de Sus si apa raului Pasarea. Alte sate medievale localizate pe valea Colentinei, in zona Pantelimonului de astazi au fost satele Florestii de Sus, Florestii de Mijloc si Florestii de Jos, numite așa in functie de așezarea pe raul Colentina. Satul Florești apare pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino tiparita la Padova in anul 1700. Domnitorul tarii Romanesti, Grigore Ghica al II-lea (1735-1750), a ridicat o sfanta manastire cu biserica, clopotnita si chilii, precum si o bolnita (spital), pentru ingrijirea celor suferinzi. La 23 septembrie 1750, domnitorul a obtinut din Grecia bratul drept al Sfantului Mare Mucenic Pantelimon, pe care l-a inchinat manastirii. De aici satul si-a luat denumirea de Pantelimon, de la ctitoria domnitorului . Pantelimonul apare pe majoritatea hartilor realizate incepand cu sfarsitul secolului al XVIII-lea. Localitatea apare pe harta austriaca de la 1790, pe harta Rigas de la 1797 si pe harta realizata in timpul ocupatiei ruse a tarilor Romane din anii 1828-1832. Pantelimonul apare si pe harta rusa din anul 1835 si pe harta Szatmary realizata in anul 1856 si aparuta in anul 1864 .
inainte de revolutia de la 1821, in anii 1819-1820, Pantelimonul facea parte din plasa Dambovita de Jos. Conform Catagrafiei realizata in anii 1819-1820 in satul Pantelimon erau 17 platitori de impozite. Dintre acestia cinci erau mijlocasi, aveau doua vite si o stare materiala medie si 12 codasi, fara vite si cu stare materiala mai putin buna dar cu o sursa de venit, cu o proprietate, atata timp cat erau trecuti la categoria platitorilor de impozit. Satul se afla in proprietatea manastirii-spital Pantelimon.
Satul s-a refacut aproape imediat, dar pe alt amplasament, deoarece apare in catagrafia din anul 1831, sub numele de Pandelimon. in recensamantul si pe harta statistica intocmita in timpul ocupatiei ruse dintre anii 1828-1832 si publicata in anul 1835, satul Pantelimon, format in jurul bisericii si a spitalului intemeiate de Grigore Ghica, figura cu 70 de gospodarii si cu 550 de locuitori . Conform standardelor vremii a fost incadrata la categoria satelor mijlocii. La Pantelimon era mare targ si de Sf. Pantelimon si de Sf. Maria . Acestea au fost instituit de catre Grigore Ghica Voda chiar de la infiintarea asezamantului de pe insula pentru a stimula viata economica a satului si a manastirii-spital. Vama sau taxa de targ intra direct in vistieria manastirii. Marele hrisov al manastirii Pantelimon aminteste rolul pe care il aveau aceaste targuri in viata tarii Romanesti. in afara de acesta mai exista un mare targ de toamna, ocazie cu care avea loc marea sarbatoare a zalhanalelor. Aceasta consta in sacrificarea vitelor si oilor si prepararea si consumarea renumitei pastrame si a mustului pe drumul Pantelimonului . Conform Dictionarului topografic si statistic al Romaniei din anul 1872, satul Pantelimon facea parte si era resedinta comunei cu acelasi nume. Com Pantelimon mai era formata din satele Marcuta, Dobroiesti si din catunul Alesi Pasarea, o mica comunitate aflata pe malul raului Pasarea, la 6 hm nord-est de Pantelimon . intreaga comuna Pantelimon avea o populatie de 1015 locuitori . Importanta Pantelimonului mai era ilustrata si de faptul ca in localitate era si sediul subprefecturii plasei Dambovita. in a doua jumatate a sec. al XIX-lea se mai pastra inca traditia balciului din Pantelimon de pe 27 iulie, de Sf. Pantelimon, hramul manastirii cu acelasi nume de pe insula, balci infiintat inca la 1750 de ctitorul Grigore Ghica . Cel mai important eveniment din viata Pantelimonului, pana la secularizarea averilor manastiresti, era sarbatorirea hramului Sf. Pantelimon, in data de 27 iulie. Cu aceasta ocazie avea loc o precesiune grandioasa la care participau mii de oameni de la „vladica” la „opinca” . Procesiunea avea loc in ajunul si in ziua de 27 iulie si la ea participau Domnul si Mitropolitul. Cu o seara inainte Mitropolitul oficia slujba de vecernie. Seara, la lumina masalalelor (gratare cu faclii confectionate din carpe si imbibate in pacura purtate de tiganii masalagii in spate cu prajini) Voda se intorcea la Palat . Satul Pantelimon era resedinta comunei Pantelimon-Dobroesti si avea o populatie de 685 locuitori si o suprafata de 2355 ha. Eforia Spitalelor Civile, cea care administra proprietatile fostei manastiri si ale spitalului Pantelimon, detinea majoritatea pamantului, aproximativ 1900 ha iar locuitorii din Pantelimon detineau aproximativ 455 ha. Satenii detineau 295 animale mari (vite si cai) si 662 animale mici (porci si oi).
in timpul Razboiului de intregire din anii 1916-1919 barbatii din Pantelimon si-au facut datoria fata de patrie. Majoritatea dintre ei au participat la campaniile militare din anul 1916, la luptele de pe Vale Jiului, Valea Oltului si din anul 1917, la luptele de la Marasesti si Oituz iar 35 dintre ei au platit cu viata izbanda pe care a obtinut-o, in cele din urma, Romania. in semn de recunostinta numele lor sunt inscrise pe monumentul ridicat in centrul de atunci al satului, in fata bisericii: Serg. Vasile Petrescu, Cap. Niculae Matei, Denu Vasile, Marin Padarascu, Tudor Bratu, Ionita Radu, Ion Lica, Barbu Gheorghe, Constantin Pena, Alex Stanescu, Iancu Ionita, Gheorghe Costache, Florea Nita, Tanase Marin, stefan Teodor, Ilie Dumitru, Nae Ganca, Cristea Visca, Tudor Catargiu, Ilie Coman, Matei Vasile, Ion Badea, Dumitru Zamfir, Pavel Tudor, Ion Gheorghe, Constantin Bercus, Ilie Stanciu, Nitu Dumitru, Tatanga Alexandru, Stoenescu Gheorghe, Ion Nita Marin, Marin Constantin, Parjol Constantin, Ion Mihalache si Ion Lupu. in temeiul noii legi din anul 1923 comuna Pantelimon nu a mai facut parte din judetul Ilfov ci a fost declarata comuna suburbana a Bucurestiului impreuna cu alte 12 comune aflate in interiorul zonei delimitate de linia de forturi de pe soseaua de centura. La acea data comuna Pantelimon cuprindea cartierele Gheorghiceanu (in partea dreapta a soselei Pantelimon, in zona Socului/Chisinau de astazi), Petresti, Marcuta si satele Dobroiesti si Pantelimon. in 1943 limitele comunei Pantelimon, asa cum apar in cartea de onoare a Pantelimonului, erau urmatoarele: de le podul de pe soseaua Fundeni urmeaza catre SE albia raului Colentina pana cand acest rau atinge linia forturilor pe care o traverseaza urmand limita de est a fostelor propietati Comanescu, apoi Uzum pana in soseaua Cernica pe care o traverseaza catre NV urmand drumul de care pana in soseaua Branesti limita de vest a proprietatii Bajenaru, unde sa afla o piatra de hotar, o movila cu cruce. De aici continua catre NV traversand soseaua Branesti si urmand drumul de care pana la limita de vest a padurii Pustnicul pe care o urmeaza catre nord pana la apa Pasarea. Apoi frontiera urmeaza linia raului Pasarea pana la marginea de sud a comunei Moara Domneasca, pe care o urmeaza pe apa Pasarea pana la drumul de care ce desparte mosiile Dobroiesti de Afumati. Limita urmeaza acest drum catre sud pana la calea ferata Bucuresti Constanta pe care o urmeaza catre vest pana la drumul de care ce duce spre satul Fundeni pana la str. Soldat Tudor Ghetu urmand fundul proprietatilor pana la podul de pe soseaua Fundeni. in 1948 Pantelimonul avea statutul administrativ de comuna rurala sub administratia     Bucurestiului. Populatia localitatii numara 4975 de locuitori, dintre care 2464 barbati si 2511 femei. Este singura si cea mai mare scadere a numarului populatiei localitatii din toata istoria ei. Scaderea a fost cauzata de numarul mortilor si disparutilor de pe front dar si de numarul imprtant de refugiati care au parasit localitatea in timpul razboiului. in anul 1950 comuna Pantelimon a redevenit comuna suburbana si a depins in continuare de raionul 23 August, fostul sector II Negru al Bucurestiului . Odata cu legile de reorganizare ale Bucurestiului, Pantelimonul a depins de sectorul 3 apoi de sectorul 2 al capitalei. Statutul de comuna suburbana a capitalei a fost anulat prin infiintarea Sectorului Agricol Ilfov pe 24 ianuarie 1981 prin modificarea legii de organizare a teritoriului din 1968. Din acel moment comuna Pantelimon a facut parte din nou infiintatul Sector Agricol Ilfov. O schimbare majora in statutul localitatii Pantelimon a avut loc in anul 2006, odata cu ridicarea localitatii la rangul de oras prin hotararea Consiliului Local. Schimbarea de statut s-a bazat si pe vointa locuitorilor din Pantelimon care s-au exprimat in acest sens in proportie de 90% cu ocazia referendumului organizat in data de 5 octombrie 2003.

B.    ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ Istoria Zidirii Ei]
Biserica din Pantelimon a fost construita pe un bot de deal, la cea mai mare raspantie a satului, acolo de unde, din drumul principal urca un drum in sus pe directia actualelor strazi T. Vladimirescu si Sf. Gheorghe. Acest drum continua spre nord spre Afumati si de acolo mai departe. Biserica avea o pozitie inalta si reflecta prestigiul de care se bucura in comunitate. Biserica din Pantelimon a fost construita la inceput din lemn. Ea este la fel de veche ca si satul Pantelimon si a fost construita la mijlocul secolului al XVIII-lea. Ca in orice sat romanesc biserica se afla in centrul comunitatii, atat din punct de vedere spiritual cat si ca loc fizic pe teren. intre timp vatra satului a evoluat spre nord, in special ca urmare a modernizarii drumului national din anii ’60, iar centrul comunitatii s-a mutat in zona pietei centrale de la scoala. Pana in anul 1880 in Pantelimon a functionat o biserica construita din lemn. Vechea biserica avea hramul Sf. Ierarh Nicolae si in ea slujeau preotii Voicu si Nae. Din cauza distrugerilor provocate de incendiul din anul 1880, biserica veche din lemn a fost daramata si prin contributie publica a fost construita o alta biserica din caramida. Aceasta a rezistat pana la cutremurul din anul 1940, ocazie cu care a fost serios avariata. in urma stricaciunilor biserica a avut nevoie de serioase lucrari de refacere. Reconstructia s-a facut dupa planurile arhitectului N. Berechet. La aceste lucrari comuna a contribuit cu suma de 800000 lei . Constructia noii biserici, tot cu hramul Sf. Ierarh Nicolae, mai tarziu i s-a adaugat si cel al Sf. Pantelimon, a inceput in data de 27 iulie 1880, de Sf. Pantelimon, si s-au terminat in data de 29 mai 1883, de praznicul Sfintilor imparati Constantin si Elena, cand a fost sfintita. [ARHITECTURA, PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCTII]. Pe temelia vechii biserici de lemn, s-a cladit noua biserica din caramida, in forma de cruce, cu doua turle, dupa modelul bisericilor construite in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pisania asezata cu aceasta ocazie ne ofera date importante legate de constructia bisericii Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica cu patronul Sf. Ierarh Nicolae, facatorul de minuni, fiind veche si de barghii de lemn, ajungand in desavarsita forma, locuitorii acestei comune rugand pe D. I. Lazarescu locuitor si proprietar in aceasta comuna Pantelimon, aceasta prin ajutorul si staruinta ce a depus, s-a si inceput recladirea in ziua de Sf. Pantelimon anul 1880 Iulie 27, pe langa care s-au mai asociat si alti binevoitori crestini, contribuind si locuitorii acestei comune s-a savarsit si s-a infrumusetat asa precum se vede; s-au mai adaugat alte doua  hramuri: St. Ioan Botezatorul si St. Stefan, la anul 1883 Mai 29 in zilele MS Carol I Regele Romaniei si IPS Mitropolit Primat Calinic. De-a lungul timpului fundatia bisericii a necesitat consolidari repetate din cauza terenului alunecos si nisipos. Reparatii succesive au fost efectuate in anii 1903 si 1937. Cutremurul din anul 1940 a afectat grav structura de rezistenta a bisericii si a provocat crapaturi in ziduri. in 1942 au avut loc lucrari de restaurare generala. Au fost legati peretii cu o centura de beton, s-a adaugat pridvorul actual, au fost inlocuite ramele ferestrelor din lemn cu unele din fier, s-au refacut turlele iar biserica a fost acoperita cu tabla noua, s-a construit un trotuar de beton imprejurul bisericii, s-a nivelat curtea si s-au amenajat trepte de la poarta pana la intrarea in biserica . in anii 1958-1959 au avut loc alte lucari de reparatie a bisericii.[SFINTE MOASTE] Din anul 1960 biserica adaposteste racla cu moastele Sf. Pantelimon, stramutate de la biserica fostei manastiri Pantelimon din curtea spitalului de pe insula. La 6 decembrie 1965 biserica a fost resfintita. Cu aceasta ocazie la hramurile bisericii s-a adaugat si hramul Sf. Pantelimon. Ca urmare a daunelor provocate de cutremurul din anul 1977 a fost nevoie de noi lucrari de reparatii. Au fost construite o noua clopotnita din zid in locul celei vechi de lemn si o noua capela in cimitir. in anul 1984, dupa terminarea reparatiilor, biserica a fost din nou sfintita.   Expusa in permanenta cutremurelor si instabilitatii terenului, in anul 1994 au inceput noi lucrari generale de consolidare a fundatiilor si a zidurilor. In anul 2009 a fost refacut in totalitate acoperisul si tencuiala exterioara iar in anul 2012 iar in anul 2012 au fost inlocuite clopotele [PICTURA] in timpul lucrarilor au fost refacute turlele si acoperisul si s-a pictat din nou biserica de pictorii Marcel Codrescu si Dan Gogu. La 6 septembrie 1998 biserica refacuta a fost resfintita de Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist .[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE SI CARTI BISERICESTI] Biserica pastreaza racla cu sfintele moaste ale SF. M. Mc. Pantelimon aduse de domnitorul Tarii Romanesti Grigorie Ghica al II-lea in anul 1750. [SIRUL PREOTILOR] De la constructia si sfintirea noi bisericii din anul 1883 la biserica Pantelimon au slujit preotii Constantin Cristescu (1883-1890), Constantin Popescu (1890-1935), Vasile Ionescu (1935-1975), Teodor Moldoveanu (1973-1978), Dumitru Coman (1978-2001), Nicolae Tanasoiu (1 martie 1978), Adrian Tanasoiu (1995), Nicolae Stroe (2002) si Constantin Iulian Paraschivoiu (2008) .[CANTARETI SI EPITROPI DE SEAMA] Amintim in parohia noastra pe cantaretii bisericesti Parvu Dumitru, Sarulesteanu Ion, Banica Gheorghe, Mazilu Gheorghe, Parvulescu Mihai, Frincu Nicu Marius, iar ca epitropi Anghel Manea, Dumitru Nicolae, Tarca Ion, Mihalache Valeriu.

C.    CIMITIRELE.
Parohia detine doua cimitire parohiale. Cimitirul cel vechi Pantelimon 1 s-a format la inceputul secolului XX de catre obstea satului pe circa 1,2 ha teren si a fost sistematizat intre anii 1960-1965 de catre preotul paroh Vasile Ionescu. Sunt inmormantati in acest cimir enoriasii parohiei dintre care amintim pe Pr. Dumitru Balteanu +1889, Pr. Ioan Zinculescu +1974, Pr. Popescu Grigore 1887-1984, Pr. Colacescu Vasile (1894-1989), dintre personalitatile remarcate amintim pe Gen. Gheorghe Marzanca (1919-2001), Cpt. Av. Nicolae Tanase (1895-1985), Col. Prof. Univ. Nour Aurel (1950-2012). Cimitirul cel nou ( Sf. Gheorghe) s-a infiintat dupa anul 1992 pe terenul parohiei, ulterior aici s-a construit o biserica-capela care a fost sfintita de Ps. Ep. Vic. Sebastian Ilfoveanu in anul 2004.

D.      ACTIVITATI CULTURALE SI FILANTROPICE IN TRECUT
Primele incercari de a infiinta o scoala in Pantelimon le gasim intr-un document al lui Matei Voda Ghica din anul 1753 unde se semnaleaza prezenta pe langa manastire a unor gramatici si a unei scoli . intre anii 1852 si 1868 in Pantelimon a functionat prima scoala de agricultura cunoscuta chiar cu aceasta denumire scoala de Agricultura de la Pantelimon. Astfel s-au pus bazele unui invatamant agricol modern in conditiile in care Romania traversa o perioada de rapida dezvoltareii. in 1865 doctorul Carol Davila, fiul celebrului compozitor Frantz List, a infiintat la Pantelimon o scoala pentru copiii cu deficiente de auz si vorbire. Aceasta a functionat in cateva camere ale fostelor case domnesti din cadrul ansambului manastiresc de pe insula Pantelimon.
Pana in anul 1885 scoala primara a functionat intr-un local impropriu pe locul unde se afla vechiul sediu al Primariei. in anul 1885 administratia locala a acelor vremuri a construit un local de de caramida cu doua camere, una pentru fete si alta pentru baieti, si o camera pentru director. Localurile au fost grav avariate in urma cutremurelor din anii 1940 si 1977. in anul 2003 vechiul local al scolii din bd-ul Biruintei Nr. 70 a fost demolat si pe locul lui a fost ridicata o noua scoala. Aceasta a fost construita cu fonduri de la Banca Mondiala si prin contributia Primariei si Consiliului Local Pantelimon (localul B).

E.    PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI
In prezent se intreprind activitati de ajutorare a credinciosilor nevoiasi din parohie. Se ofera o masa calda la cantina bisericii duminica si in sarbatori, crestinilor cu venituri reduse. Incepand cu luna octombrie a anului 2014 a luat fiinta in cadrul parohiei noastre Liga Tinerilor Crestini Ortodocsi filiala Pantelimon, care alaturi de preotii slujitori au desfasurat o serie de activitati cultural-filantropice, ce s-au materializat prin seri catehetice cu invitati deosebiti, tabere pentru copii, pelerinaje, programul  Daruind, vei Dobandi…, activitati in aer liber, vizionari de filme crestine si educative, precum si editarea unei reviste cu titlul Epistola Tinerilor Ortodocsi. Parohia noastra sprijina tinerii care doresc sa urmeze scolile teologice ale Arhiepiscopiei Bucurestilor.